Interesant, nu ?
Cu sau fara Shopping list ?
Posted by claudiu on septembrie 24th, 2009
Voi cum mergeti la cumparaturi intr-un hypermarket ? Cu lista facuta de acasa sau fara ?
Eu va recomand sa faceti o lista…e mai ieftin, mai sanatos pentru propriul buget si te scuteste de zig-zag-uri inutile prin magazin ( asta se numeste eficienta actului de cumparare ). Oricum lista va ramane deschisa pana dupa iesirea din magazin si oricum vei incarca cosul cu multe alte produse de care ti-ai adus aminte pe parcurs sau cu produse de impuls. Lista contine in cea mai mare parte produse care satisfac nevoi de baza ( detergent, sampon, sapun, saci de gunoi, apa plata, sucuri, carne, legume, fructe etc ). Daca tot ai o lista, ar fi bine sa si tai de pe ea din produse, pe masura ce le-ai cumparat, sa nu risti sa omiti ceva, si sa iti iei papara de la stii tu cine…cand ajungi acasa.
Inca ceva : nu plecati la cumparaturi “pe burta goala” – cum se spune. Mancati macar un sandwich sau mancati bine, o masa sanatoasa, inainte sa atacati magazinul, pentru ca riscati sa ramaneti fara bani, cumparand tot felul de de-ale gurii, functie de imaginatia olfactilo-vizuala generata de gaura din stomac si o sa observati si ca shopping list-ul o sa fie mai scurt 
Aptitudinile unui merchandiser
Posted by claudiu on septembrie 22nd, 2009
Profilul si competentele merchandiserului au evoluat in ultima vreme destul de mult, odata cu evolutia pietei si a aparitiei marilor comercianti internationali. De la merchandiserii apartinand distribuitorilor de tigari, care acum 10-12 ani “terorizau “ comerciantii de la acea vreme cu notiuni si reguli de aranjare a pachetelor de tigari pe raft, dar care au adus la noi primul standard de mercantizare, pana la mercantizorii de azi care au un rol din ce in ce mai activ si in vanzari.
Am vazut in posturile anterioare care sunt atributiile unui merchandiser ( nu sunt putine…vedeti inclusiv fisa postului ) si vom parcurge mai jos care ar trebui sa fie si aptitudinile acestuia, direct corelate cu misiunile sale :
1. Sa-i faca placere sa invete si sa se perfectioneze. Ceea ce a fost valabil ieri, nu mai este si astazi, startegiile se schimba, marketing-ul, din care merchandising-ul face parte, se schimba si devine tot mai agresiv , deoarece comportamentul consumatorului se schimba.
2. Sa observe, sa intrebe, sa fie interesat de comportamentul consumatorului. Petrecand atat de mult timp la raft, poate observa cu usurinta, care sunt tendintele in categorie, ce se cumpara, ce se prefera, care este motivul etc si pot face aprecieri pertinente. Asta daca este pasionat de ceea ce face si vrea ceva de la el pentru mai tarziu.
3. Sa fie la curent tot timpul cu concurenta directa si cu produsele din intreaga categorie. Cele mai bune feed-back-uri asupra a ce mai face concurenta vin de la merchandiseri.
4. Sa lucreze in echipa si sa aiba o atitudine pozitiva. Merchandiserul trebuie sa comunice foarte mult, sa asculte si sa dialogheze in egala masura. Cu proprii colegi, cu proprii manageri, dar si cu cei din magazine ( manageri sau sefi de raion, angajati etc ).
5. Sa dezvolte si sa mentina o relatie buna cu factorii de decizie din magazin. “Vorba dulce, mult aduce “ – proverbul care se aplica foarte bine si in cazul de fata. O realatie buna cu angajatii magazinului duce la optimizarea comenzilor, la marirea dispunerii la raft, la scurtarea timpilor de manipulare a marfi etc..
6. Sa fie atent, precis si meticulous, pentru a putea aplica regulile de merchandising ( sa urmareasca planograme, implantari ), pentru a avea argumente in a infliuenta comenzile si a evita rupturile de stoc, pentru a intocmi cu acuratete rapoartele de merchandising sau pentru a urmari cu atentie termenele de valabilitate ale produselor. O persoana superficiala nu are ce sa caute in aceasta bransa, iar acest lucru iese foarte repede “ la suprafata “, tocmai pentru ca se lucreaza cu cifre.
7. Sa fie o persoana cu multa imaginatie, creativa. Concurenta care forteaza lucrurile, incapatanarea umana, OOS –urile sau – sintetizand – realitatea de la raft, fac ca planogramele magazinului sa sufere modificari sau ajustari ulterioare care, cu ajutorul creativitatii si bunavointei merchandiserului, pot crea un avantaj de imagine ( dispunere produse, facing ) pentru furnizor.
8. Sa fie echilibrat, neconflictual si sa aiba putere de convingere. Merchandiserii sunt “musafiri “ in magazin si sunt obligati sa respecte “regulile casei”, dar in acelasi timp trebuie sa-si atinga si propriile obiective, cu diplomatie si cu multa convingere. Altfel spus, sunt “ca pe sarma “, intr-un echilibru …stabil.
9. Sa aiba temperament, dar sa stie sa se si stapaneasca. Acestea doua au legatura stransa cu cele de la punctul 8. Concluzionand : merchandiserul trebuie sa dozeze foarte bine raportul dintre diplomatie si fermitate.
10. Sa fie serios. Este un criteriu important atat pentru angajare cat si pentru evaluarea ulterioara a merchandiserului.
Nu de putine ori – am avut si noi destule exemple, in firma noastra – job-ul de merchandiser a fost rampa de lansare din punct de vedere cariera, pentru multi. Au muncit, au invatat, au fost invatati, si-au dorit, au putut si au ajuns , mai departe, in vanzari sau in marketing. Succes !
Aranjarea produselor pe raft
Posted by claudiu on septembrie 18th, 2009
Aranjarea produselor pe raft ( implantarea ) constituie rezultatul, finalitatea tuturor actiunilor de merchandising, amintite pe rand in diferite posturi si in acest blog. In marile magazine, cu suprafata mare de vanzare – caz pe care il vom trata si noi mai jos – implantarea se face conform unei planograme bine stabilite, dupa criterii pe care o sa le parcurgem in cele ce urmeaza.
Reguli fundamentale de mercantizare :
1. Implantarea trebuie sa tina cont in primul rand de client ( shopper ), de perceptia acestuia asupra esentei ofertei de produse, in “excursia “sa de cumparare. Plecand de la axioma potrivit careia cca 70 % din decizia de cumparare se ia in magazine – in fata raftului, aranjarea acestuia nu este facuta pentru a manipula consumatorii, ci pentru a raspunde la cererea lor, la asteptarile si la comportamentul lor de cumparare. Raftul trebuie sa se prezinte suficient de logic si de simplu pentru consumator, astfel incat el sa-si gaseasca rapid produsul.
Implantarea trebuie facuta pe cat posibil pe verticala, pentru ca shopperul, in “viteza” de deplasare din timpul cumparaturilor, sa poate cuprinde cu privirea mult mai multe produse. Implantarea pe verticala se face : pe marca, pe segment de piata, pe tip de produs si pe tip de ambalaj. Asezarea produselor in “bloc “sau “brand-block ” ( gruparea produselor cu aceeasi marca ), da senzatia cumparatorului de “plin “, senzatia ca sunt mult mai multe produse la raft, grabind in felul asta decizia de cumparare.
2. Implantarea trebuie sa tina cont de profitabilitate, bazata pe succesiunea preturilor : produsele cele mai putin scumpe ( primul pret ) sunt asezate pe raftul cel mai de jos iar cele mai scumpe pe raftul cel mai de sus. Mai departe, la nivelel politelor, pe orizontala, produsele se aseaza din punct de vedere al pretului de la stanga la dreapta, de la cel mai scump la cel mai ieftin.
3. Implantarea trebuie sa tina cont si de productivitate. Marfa se aseaza pe raft intr-un facing ( numar de fete la raft / numar de polite ) mai generos sau nu, functie de vanzare ( la nivelul intregii categorii sau la nivelul unui produs ).
Alaturi de asezarea produselor pe raft ( merchandising-ul permanent ), mai exista si alte tipuri de asezare a produselor, in alte locatii decat raftul – in sine si care nu au la baza regulile de mai sus, ( merchandising evenimential ). Aceste locatii sunt destinate cu precadere promotiilor si se numesc plasari secundare sau mai sunt destinate produselor sezoniere ( cum ar fi vopseaua de oua ). Rolul acestor plasari este favorizarea cumparaturilor de impuls sau promovarea unor produse noi. Le putem gasi :
- La intrarea in magazin
- Pe aleea principala, acolo unde este cel mai mare trafic
- La capetele de raft ( de gondola )
- Ca si insule, pe aleea principala ( paleti, piramide )
- In zona caselor de marcat ( acolo unde se formeaza, deobicei, coada )
- In spatii special destinate ofertelor ( in cadrul aceleiasi categorii, dar separat de locatia obisnuita de la raft si semnalizata corespunzator ). Ex : elmente promo, cosuri etc.
In mod particular, se mai practica, asa-zisul merchandising incrucisat care consta in plasarea unor produse intr-o zona cu produse complementara ( Ex. oferta la cipsuri langa o insula de bere ).
In linii mari acestea sunt principalele reguli de mercantizare, dupa care orice magazin cu suprafata mare de vanzare se ghideaza, chiar daca uneori realitatea de la raft ne propune alte “reguli “, nescrise, dar care ajuta sa ne atigem obiectivele, in conditiile concurentiale actuale.
Proiect pilot de merchandising
Posted by claudiu on septembrie 8th, 2009
Proiectul pilot de merchandising este modalitatea prin care furnizorul, care isi doreste acest tip de servicii, testeaza calitatea serviciilor pe un numar restrans de locatii si intr-o perioada relativ scurta de timp ( minim 3 luni ). Proiectul pilot aduce in prim plan modul de lucru al firmei de merchandising, calitatea oamenilor si a structurii in general si se “cantareste”eficacitatea acesteia.
Din punct de vedere locatii, acestea se aleg de comun acord, criteriile de baza fiind cifra de afaceri realizata pe acestea cat si experienta firmei de merchandising pe anumite locatii ( relatii bune cu sefii de raion, oameni de calitate etc ). Numarul acestor locatii depinde de bugetul furnizorului alocat pentru acest proiect pilot, versus tariful stabilit in prealabil.
Din punct de vedere durata, proiectul pilot se desfasoara pe o perioada de minim 3 luni. Rezultatele proiectului pilot pentru o perioada mai scurta de 3 luni, nu sunt concludente. Nu exista suficient timp pentru a dezvolta o relatie de incredere si colaborare intre parteneri, produsele noi nu sunt asimilate suficient de bine de catre merchandiseri, cerintele ( mesajul ) furnizorului nu sunt transmise suficient de repede.
Dupa perioada efectiva de 3 luni, furnizorul poate trage, impreuna cu firma de merchandising, o concluzie care sa contina cifre de vanzari sau cifre privind dispunerea produselor la raft ( numarul de fete la raft, in crestere sau nu ). Daca rezultatele se arata a fi convingatoare, se propune extinderea mercantizarii si pe alte locatii, lund in calcul – desigur – bugetul furnizorului. Furnizorul este obisnuit deja cu procedurile firmei de merchandising si cu oamenii acesteia. Orice proiect pilot pe care l-am inceput, l-am continuat ulterior cu un parteneriat de durata.
Plecand de la aceasta schita si cumulat cu informatiile din postul ” Oferta servicii merchandising “, de mai jos, va puteti face o imagine – si aici ma adresez furnizorilor – despre cum poate demara un proiect de merchandising in cele mai bune auspicii.
Regula FIFO
Posted by claudiu on septembrie 7th, 2009
FIFO ( first in – first out sau primul produs intrat – primul produs vandut ) este una din regulile merchandising-ului care spune ca produsele se mercantizeaza, tinand cont de termenele de valabilitate ale acestora. Cu alte cuvinte, produsele primite ( receptionate ) anterior, se pun in raft in fata celor abia primite, pentru ca exista probabilitatea cea mai mare ca acestea sa se vanda.
Cine trebuie sa faca FIFO ? In primul rand personalul magazinului respectiv. Cum personalul este redus din punct de vedere numeric, acest lucru nu se intampla de cele mai multe ori, motiv pentru care furnizorii acestor lanturi de magazine isi trimit proprii reprezentanti ca si merchandiseri ( mercantizori ) sau apeleaza la frme furnizoare de servicii de merchandising, care au reprezentanti in aceste magazine. E o cheltuiala pentru furnizori, dar si pierderile datorate produselor expirate pot fi si mai mari. Merchandisierii sunt instruiti sa aplice regula FIFO.
Daca totusi produsele ajung spre perioada de expirare, furnizorii obisnuiesc sa reduca pretul pe stocul respectiv sau sa faca promotii gen 1+1 ( 2 la pret de 1 ) sau altele, avand ca finalitate diminuarea pierderii si – nu de multe ori – salvarea imaginii brand-ului.
Oferta servicii merchandising
Posted by claudiu on septembrie 1st, 2009
MERCHANDISING DE CATI BANI AVETI !
Daca nu v-ati gandit pana acum la servicii de merchandising, ar trebui sa o faceti de acum inainte !
Decat sa platiti oameni care sa alerge prin magazine, facand ” turism ” de merchandising sau sa platiti pe altii sa-i verifice sau sa-i monitorizeze, decat sa cheltuiti o groaza de bani pe telefoane, transport si alte echipamente, mai bine alocati o parte din suma de cheltuieli de mai sus pentru externalizarea serviciilor de merchandising. Este mai iertin si mult mai eficient !
Mercantizam conform bugetului Dvs.!
Spuneti-ne cati bani aveti alocati pentru merchandising iar noi va spunem ce servicii putem sa facem pt Dvs :
1. Mercantizare de baza : aprovizionare rafturi, monitorizare preturi, FIFO
2. Confirmarea livrarilor : se elimina timpii morti, pentru ca marfa sa ajunga mai repede la raft
3. Influentarea comenzilor : implicarea in dimensionarea corecta a comenzilor
4. Raportare : saptamanala, bilunara, simpla sau complexa
CUM FUNCTIONEAZA ?
PASUL 1. Fiecare din aceste servicii are un tarif separat. Din acestea, se aleg unul ( primul sigur ) sau mai multe servicii, astfel incat suma sa se incadreze in bugetul alocat fiecarei locatii mercantizate. Raportarea bilunara, care sa contina informatii legate de pret si de numarul de fete la raft, este GRATUITA !
PASUL 2. Cheltuim bugetul de merchandising pe locatiile foarte bune din punct de vedere trafic /vanzari. Propunerile locatiilor se fac de comun acord, conform istoricului de vanzari si experientei noastre anterioare.
PASUL 3. Extindere. Plusul acumulat la bugetul initial, obtinut dupa cateva luni din cresterea vanzarii pe locatiile mercantizate, il alocam altor magazine, dupa acelasi model de mercantizare de mai sus.
Oferta este valabila in perioada : 1 Septembrie 2009 – 31 Decembrie 2009 !
Pentru mai multe informatii, scrieti-ne pe adresa : office @triconsultance.ro
Merchandising – Confirmarea livrarilor
Posted by claudiu on august 30th, 2009
Confirmarea livrarilor este un serviciu foarte important pentru noi si pentru furnizor, pentru ca salveaza timp si bani.
De cele mai multe ori, traseul marfii de la depozitul furnizorului la rafturile magazinelor, este ” lungit” datorita mai multor factori :
- transportul este efectuat prin terte firme de profil care livreaza cu intarziere
- marfa stationeaza nepermis de mult in depozite auxiliare ale magazinelor
- receptia marfii in magazine se face cu intarziere
Pentru furnizor este foarte dificil de aflat daca s-a facut livrarea, daca marfa s-a receptionat si in ce conditii si daca aceasta a ajuns la raft.
Noi putem furniza aceste informatii si – mai ales – putem interveni pentru a accelera lucrurile.
Cum functioneaza efectiv ?
Merchandiserii cunosc ziua ( zilele ) de livrare ale furnizorului in fiecare magazin. Desi ei nu au acces in receptie marfa, pot intreba si pistona lucratorii din receptie despre sosirea paletului ( paletilor ) de marfa apartinand respectivului furnizor. Mai departe, odata cu confirmarea sosirii marfii, merchandiserii pot impulsiona receptia acesteia intr-o perioada rezonabila de timp. Marfa, odata receptionata, ar trebui sa ajunga in magazin, pe raion, pentru a aproviziona rafturile. Acest lucru nu se intampla de fiecare data, fara interventia merchandiserul . Se stie ca – in mod normal - acesta nu are acces decat in magazin si in depozitul ( rezerva ) magazinului. Abia din acest moment merchandiserul aprovizioneaza rafturile si isi exercita atributiile conform fisei postului.
Merchandising – Servicii de raportare
Posted by claudiu on august 14th, 2009
Raportarea activitatii de merchandising este un serviciu foarte important, atat pentru furnizor – cel care beneficiaza si plateste aceste servicii – cat si pentru firma de merchandising, cea care urmareste si optimizeaza activitatea merchandiserilor in magazine.
Pentru furnizori, raportarea reprezinta un instrument eficace pentru departamentul de vanzari si contine informatii utile la :
- dimensionarea corecta a comenzilor analizand stocurile din rapoarte si comenzile receptionate ( reprezentantii de vanzari ai furnizorului pot merge in magazine sau pot suna managerii sau sefii de raion pentru a dimensiona corect comenzile )
- sesizarea stocurilor false ( diferenta intre stocul scriptic din sistemul magazinului si cel faptic, adica cel obtinut in urma numararii efective )
- corectitudinea preturilor ( promo sau nu )
- calculul unei vanzari medii pe o anumita perioada pentru un articol sau mai multe, avand stocurile de la un raport la altul ( furnizorul isi face o parere asupra rotatiei unui aticol )
- studierea dispunerii produselor la raft – facing ( se poate analiza daca a crescut sau a scazut numarul de fete la raft, indicator important al eficientei activitatii de merchandising )
- evolutia unei promotii ( transmite care este locatia si cantitatea plasarii secundare si daca acestea respecta intelegerea avuta si pretul promo )
- informarea asupra activitatii concurentei sau info concurenta ( ce promotii au, ce preturi, daca au sortimente noi, daca au plasari speciale, daca au aparitii in cataloagele retelei etc )
- sesizarea si anuntarea OOS-urilor ( stoc scriptic = 0 ) in ziua in care acestea apar, pentru ca furnizorul sa-si ia masurile necesare combaterii acestora. Stocul scriptic este stocul din sistemul informatic al magazinului
- alte informatii care atrag atentia si pot fi de folos furnizorului ( produse care au intrat in ultima treime a termenului de valabilitate, potentiale retururi de marfa, produse deteriorate, livrari gresite, blocarea sau deblocarea la comanda a unor articole, probleme legate de intarzierea receptiei marfii, de depozitarea acesteia etc )
Pentru firma furnizoare de servicii de merchandising, raportarea reprezinta oglinda activitatii merchandiserilor. Rapoartele pot spune daca merchandiserul si-a facut treaba sau nu, daca a respectat instructiunile si recomandarile sau daca activitatea sa poate fi imbunatatita.
Tipuri de rapoarte :
Functie de cantitatea de informatii, rapoartele de merchandising pot fi :
- simple ( contin informatii de pret si numar de fete )
- de OOS ( avertizeaza asupra articolelor cu stoc scriptic 0, atunci cand acestea apar )
- complexe ( contin informatii legate de pret, stoc la raft, stoc scriptic, numar de fete si comenzi deschise )
Functie de frecventa, rapoartele pot fi :
- zilnice ( rapoartele OOS )
- saptamanale ( cele mai frecvente )
- bilunare
- lunare
Ultimile doua sunt in general pentru articolele care nu au un rulaj foarte mare sau se recomanda produselor care sunt in extrasezon sau …de ce nu ?!…in vremuri de criza, pentru ca au un cost mai redus.
Influentarea comenzilor in magazin
Posted by claudiu on august 8th, 2009
Influentarea comenzilor in magazine inseamna orice actiune de dimensionarea corecta a acestora, astfel incat cantitatea de marfa livrata sa fie acoperitoare pana la urmatoarea livrare.
Factorii de decizie din magazine, cei de care depind comenzile, sunt sefii ( managerii ) de raion. Datorita categoriei mari ( brand si sortimentatie abundente ) de care raspund, acestia folosesc, in general, sistemul informatic, care le propune o comanda acoperitoare, conform istoricului de vanzari din ultima saptamana sau din ultimile 2 saptamani. In schimb, de cele mai multe ori, realitatea este alta si vanzarea efectiva este mai mare si depaseste estimarea computerului. Asta este motivul pentru care trebuie sa se evite livrarile facute cu intarziere, lipsa temporara din propriul depozit al unor produse listate, inchiderea temporara a altora, situatii care duc la un istoric de vanzari deficitar pe acele articole si in consecinta – comenzile vor fi subdimensionate.
Influentarea se poate face in mai multe feluri : din interior, prin intermediul merchandiserilor si din exterior, prin intermediul reprezentantilor furnizorilor. Se mai poate face si prin interventia buyerilor, dar nu acesta este subiectul nostru acum.
Influentare din interior
Merchandiserii pot avea un rol activ in optimizarea comenzilor :
- Merchandiserul demonstreaza cu cifre ( foarte important ) sefului ( managerului ) de raion care este rulajului unor anumite articole de la o comanda la alta si cate zile de OOS au fost pe aceste articole pana la livrare. Iar mai departe face urmatorul pas :
- Merchandiserul face o propunere concreta de comanda, care sa fie acoperitoare. Este foarte posibil ca seful de raion nu fie rau intentionat, ci pur si simplu sa nu aiba timp sa gandesca o comanda optima, datorita faptului ca are foarte multi furnizori carora trebuie sa le faca comenzi.
Stiu…stiu, nu toti sefii de raion stau la discutii despre comanda cu merchandiserii : “Ma inveti tu pe mine sa fac comenzi…? ” sau ” Nu e treaba ta ! “. Ok. Nu cred, in schimb, ca nu vor accepta o propunere decenta de comanda, fara sa se exagereze, folosind cifre exacte de vanzari. Daca merchandiserul se duce la seful de raion si-i spune : ” Produsul X s-a terminat si vreau sa-mi faceti comanda pe el ! “, sunt convins ca in cele mai multe cazuri va fi trimis la plimbare. Cum ar fi o formulare de genul : ” La produsul X am ramas OOS de ieri si maine este livrarea. Asta inseamna ca produsul este OOS de 3 zile. Saptamana trecuta ati comandat 80 buc iar acum va propun sa facem o comanda de …100 buc pentru a acoperi si cele 3 zile de OOS. ” ? Chiar daca si asa nu accepta sa i se dea sfaturi, va retine totusi calculul merchandiserului si va tine cont de el, pentru ca este macar un calcul corect, urmat de o propunere decenta de comanda. Daca aceasta propunere este livrata si in scris, cu amanunte, este si mai sigur ca aceasta isi va gasi finalitatea.
Azi un articol, maine altul si in timp se va obtimiza intreaga gama pe care o mercantizam.
Influentarea din exterior
Situatia ideala pentru un furnizor este cea in care are un reprezentant de vanzari care sa treaca regulat sau macar in ziua de comanda, prin magazine si sa stea de vorba cu sefii ( managerii ) de raion, mai ales pe tema comenzilor. Poate sa culeaga datele din rapoartele merchandiserilor si sa le foloseasca ca argumente in dimensionarea corecta a comenzilor. Poate face totodata o propunere de comada, din aceeasi motivatie a lipsei de timp a sefului de raion. Toate acestea – venite de la un reprezentant al furnizorului – pot avea o alta greutate in fata sa si il poate face sa reactioneze altfel. Se creeaza si o relatie buna, un climat de incredere si ambele parti au numai de castigat.
Daca din motive de personal furnizorul nu are un astfel de reprezentant, atunci se poate folosi telefonul, dar – in mod cert – nu poate inlocui prezenta fizica. Se procedeaza la fel : in ziua de comanda este sunat seful de raion, de catre un reprezentant al furnizorului, caruia i se propune o comanda, folosind aceleasi argumente. Seful de raion mai poate fi sunat si dupa ce s-a primit comanda, pentru a insista la o redimensionare a comenzii ( suplimentare comanda sau generarea alteia noi ca si completare la cea existenta ), dar de cele mai multe ori rata de succes este destul de mica, daca argumentatia nu este solida. Oricum …decat deloc, mai bine un telefon. Din pacate, exista furnizori care nu apeleazaa la nici una din cele doua metode de a influenta comenzile, dar sunt si furnizori care nu apeleaza la merchandising – in general.
Ca si concluzie : daca influientarea vine atat din interior cat si din exterior, sansele de reusita sunt cu atat mai mari.
Eu imi doresc ca toti merchandiserii nostri sa se implice in comenzi, astfel incat acestea sa fie acoperitoare, nu sa genereze suprastoc. In multe locatii am reusit acest lucru iar in altele inca ne mai luptam. Asta este unul din lucrurile care ne diferentiaza de competitorii nostri, unul din atu-urile noastre.
” A face merchandising tine de bunul simt, dar inseamna si sa te bazezi pe date cantitative si calitative bine determinate si calibrate ” ( Dominuque Mouton – Practica merchandisingului ).
